Boala Hashimoto este o boala autoimuna in care sistemul imunitar ataca propria glanda tiroida, care este situata la baza gatului sub marul lui Adam.

Glanda in cauza face parte din sistemul endocrin si produce hormoni care controleaza modul in care organismul foloseste energia. Glanda tiroida este ca o statie de distributie a nutrientilor. Prin urmare, aceasta glanda afecteaza aproape fiecare organ din corp – chiar si inima. Fara acesti hormoni, multe dintre functiile organismului sunt incetinite.

Boala Hashimoto este cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului. Hipofunctia glandei tiroide duce la un aport insuficient de nutrienti, vitamine si minerale. Lipsa suficientilor hormoni tiroidieni poate duce la deficiente de nutrienti. Boala se poate dezvolta la barbati, femei de toate varstele si copii, dar este mai frecventa la femeile cu varste cuprinse intre 40 si 60 de ani.

Simptomele bolii Hashimoto

La inceputul bolii, simptomele pot sa nu apara sau se pot exprima, desi mult mai rar, prin umflarea partii din fata a gatului (gusa) si cu hipertiroidie (functia crescuta a glandei).

Cea mai frecventa dezvoltare tipica a bolii Hashimoto este asociata cu functia redusa – hipotiroidismul si poate rula lent ani de zile, provocand leziuni cronice ale glandei tiroide. Acest lucru duce la reducerea productiei de hormoni in sange.  Simptomele hipotiroidismului includ:

  • oboseala si letargie;
  • crestere inexplicabila in greutate;
  • hipersensibilitate la frig;
  • constipatie;
  • piele palida si uscata;
  • fata umflata;
  • pierderea parului;
  • marirea limbii;
  • dureri musculare si rigiditate;
  • dureri articulare;
  • ciclu menstrual abundent sau prelungit;
  • depresie;
  • probleme de memorie.

Pacientii cu Hashimoto se plang adesea de deficiente de nutrienti, anemie, reflux, hipoglicemie, tensiune arteriala scazuta, probleme ale gingiilor, deficienta de vitamina D, deficienta de vitamina B12 si multe altele.

Tratamentul bolii Hashimoto

Tratamentul bolii Hashimoto presupune prescrierea de medicamente si monitorizarea efectelor acestora. Initial, specialistul poate monitoriza functia tiroidiana o perioada de timp inainte de a prescrie tratamentul. In cazurile in care o persoana are nevoie de medicamente, cel mai probabil va avea nevoie de ele pe tot parcursul vietii.