Găinile ouătoare încep să facă ouă pe la cinci-șase luni
O găină hibridă, din cele roșcate crescute special pentru ouă, face în primul an 280-320 de ouă. Rasele vechi, rustice, dau mai puține, 150-200 pe an, dar trăiesc mai mult și se descurcă mai bine singure, la curte. Formarea unui ou durează între 24 și 26 de ore, de aceea o găină nu poate oua, în mod obișnuit, mai mult de unul pe zi.
Producția scade cu 10-20% în fiecare an, după primul sezon. O găină poate trăi 6-10 ani, iar cele bătrâne ouă rar, dar rămân bune la scormonit grădina și la mâncat resturile.
Rasele potrivite
Hibrizii roșii sunt alegerea celor care vor ouă multe, constant. Sunt liniștiți, ușor de îmblânzit, dar mai puțin rezistenți la boli și se epuizează după 2-3 ani.
Dintre rasele clasice, găina cu gât golaș de Transilvania, o rasă cu rădăcini locale, e rezistentă la frig și la căldură și face ouă bune. Rasele grele, mari și pufoase, sunt blânde și potrivite pentru familiile cu copii, iar găinile pitice ocupă puțin loc și fac ouă mici, dar gustoase.
Puii de o zi sau puicuțele gata crescute
Pentru început, cea mai simplă variantă e cumpărarea unor puicuțe de 16-20 de săptămâni, aproape de vârsta ouatului. Puii de o zi sunt mai plăcuți pentru copii, dar au nevoie de o sursă de căldură de 32-35 de grade în prima săptămână, scăzută apoi cu câte 3 grade pe săptămână, și de 5-6 luni de îngrijire până la primul ou.
Un grup de 4-6 găini dă, în sezonul bun, ouă suficiente pentru o familie de 4 persoane. Găinile sunt păsări sociale, iar una singură se plictisește și e stresată.
Cotețul uscat și fără curent
Găinile suportă bine frigul, cu condiția să fie uscate. Un coteț bun are 3-4 găini pe metru pătrat în interior și o curte împrejmuită de cel puțin 2-3 metri pătrați pentru fiecare pasăre. Pe o suprafață mică, iarba dispare în câteva săptămâni. Stinghiile pe care dorm se pun la 40-60 de centimetri de la podea, cu 20-25 de centimetri pentru fiecare găină. Cuiburile, câte unul la 4-5 găini, au aproximativ 30 pe 30 de centimetri și stau într-un colț mai întunecos. Aerisirea contează. Amoniacul din găinaț irită plămânii păsărilor și se simte de la ușă. Fantele de aerisire se fac sus, sub acoperiș, nu la nivelul stinghiilor, unde curentul le-ar răci noaptea.
Hrana și apa
O găină ouătoare mănâncă în jur de 110-130 de grame de furaj pe zi. Furajul pentru ouătoare are 16-18% proteine și calciul necesar cojii. Grăunțele singure, porumbul ori grâul, țin de foame, dar nu ajung pentru ouă multe.
Pentru coji tari, găinile au nevoie de calciu suplimentar: scoici măcinate ori coji de ou uscate la cuptor și zdrobite, puse într-un vas separat. Pietricelele mici, pe care le înghit, le ajută să macine hrana în pipotă.
O găină bea 250-300 de mililitri de apă pe zi, de 2 ori mai mult vara. Iarna, apa îngheață, iar adăpătorile încălzite ori schimbarea apei de 2 ori pe zi rezolvă problema. Mâncarea mucegăită, avocado, fasolea crudă uscată și ciocolata nu au ce căuta în hrănitoare.
Resturile de la bucătărie, legumele, cojile de pepene, orezul fiert, pâinea înmuiată, sunt bine primite, dar nu ar trebui să depășească 10-20% din rația zilnică, altfel numărul de ouă scade. Iarba proaspătă, trifoiul, urzicile tocate și dovleacul dau gălbenușurilor o culoare portocalie, mai intensă.
Lumina, ouăle de iarnă și năpârlirea
Pentru a face ouă constant, o găină are nevoie de 14-16 ore de lumină pe zi. În decembrie, în România, ziua are doar 8-9 ore, iar multe găini fac pauză. E un repaus natural, care le odihnește.
Cine vrea ouă și iarna aprinde dimineața devreme un bec în coteț, ca ziua să ajungă la 14 ore. Lumina se adaugă dimineața, nu seara, ca păsările să apuce să urce pe stinghii înainte de întuneric.
Toamna, găinile își schimbă penele. Timp de 8-12 săptămâni arată jumulite, sunt mai sensibile și aproape că nu mai ouă. Penele sunt făcute aproape în întregime din proteine, așa că hrana bogată, cu puțin furaj pentru pui în plus, scurtează perioada.
Ouăle strânse zilnic
Ouăle se strâng în fiecare zi, iar vara chiar de 2 ori. Cele murdare se șterg cu o cârpă uscată. Spălarea îndepărtează stratul protector natural al cojii, așa că ouăle spălate se țin la frigider și se folosesc repede.
Un test vechi arată prospețimea: pus într-un pahar cu apă, oul proaspăt stă culcat pe fund, cel de 2-3 săptămâni se ridică într-un capăt, iar cel care plutește se aruncă.
Căpușele roșii, vizitatorii de noapte și cocoșul
Căpușa roșie a găinilor e cel mai răspândit dăunător al cotețelor. Ziua se ascunde în crăpăturile stinghiilor și noaptea iese să sugă sânge. Se descoperă cu o lanternă, la 2-3 ore după lăsarea întunericului, ori ștergând stinghia cu un șervețel alb, care se pătează în roșu. Vulpea, jderul și dihorul vin noaptea. Ușa cotețului se închide în fiecare seară, iar plasa curții, din sârmă rezistentă, nu din plasă de găini subțire, se îngroapă 30-40 de centimetri în pământ, ca să nu poată fi săpată pe dedesubt. Pentru ouă nu e nevoie de cocoș. Găinile ouă la fel de mult și fără el, doar că ouăle nu vor fi fecundate. Cocoșul ține grupul unit și îl apără, dar începe să cânte pe la 4 dimineața, iar în cartierele de case lipite una de alta, liniștea vecinilor contează uneori mai mult decât pacea din coteț.




